Cum să gestionezi bullying-ul? Soluții anti bullying în școală

România este pe locul al treilea la nivel european în ceea ce privește bullying-ul în școli, arată un raport al Organizației Mondiale a Sănătății. 35% dintre copii sunt victime ale agresiunii la școală

Ce este bullying-ul?

„Bullying este acţiunea sau seria de acţiuni fizice, verbale, relaţionale sau cibernetice săvârşite cu intenţie, care implică un dezechilibru de putere, au drept consecinţă atingerea demnităţii ori crearea unei atmosfere de intimidare, ostile, degradante, umilitoare sau ofensatoare, îndreptate împotriva unei persoane sau unui grup de persoane şi vizează aspecte de discriminare şi excludere socială care se desfăşoară în toate spaţiile destinate educaţiei şi formării profesionale”, așa definește legea din România bullying-ul.

Planul național din 28 august 2024 de combatere a violenţei şcolare

Planul național de combatere a violenței școlare a fost aprobat prin Hotărârea nr. 1.065 din 28 august 2024, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 881 din 2 septembrie 2024.

În motivație se explică:

„Violenţa în şcoli nu este un fenomen social nou. Totuşi, acest fenomen este astăzi mai vizibil şi mai extins, în cea mai mare parte datorită accesului general la internet şi tehnologie, a lipsei de consiliere socio-emoţională, a lipsei de resurse/capacitate a unor copii şi adolescenţi de a-şi gestiona propriile emoţii. Alte motive sunt legate de creşterea numărului de copii ai căror părinţi sunt plecaţi la muncă în străinătate şi care sunt lăsaţi în grija bunicilor/aparţinătorilor, creşterea numărului de probleme socio-emoţionale ale copiilor şi adolescenţilor, ca urmare a perioadei COVID 19 etc. O diversitate de forme de violenţă uşoară sau moderată, dar şi de evenimente tragice, aduse la cunoştinţa publicului, reprezintă expresia vizibilă a unui stil de relaţionare şi a unui comportament social care valorizează, aparent pozitiv, violenţa, în detrimentul adoptării unor strategii de gestionare şi rezolvare a conflictelor. Societatea, în ansamblul ei, dar şi în mod diferenţiat, percepe cu nelinişte creşterea acestui fenomen, incluzându-l în problematica complexă a violenţei tinerilor, considerându-l drept factor care fragilizeaza sau chiar împiedică evoluţia societăţii noastre, care aspiră la statutul de democraţie matură”.

Măsurile propuse de Guvernul României pot fi consultate AICI.

Care sunt tipurile de bullying?

Bullying-ul este un comportament agresiv repetat și intenționat, realizat de una sau mai multe persoane, care implică un dezechilibru de putere sau forță. Este o formă de hărțuire care poate avea consecințe grave asupra bunăstării emoționale și psihologice a victimelor

Bullying fizic: implică acțiuni fizice care pot provoca durere sau răni

Exemple: Lovituri, împingeri, ciupituri, agresiuni fizice.

Bullying verbal: implică utilizarea cuvintelor pentru a răni sau umili pe cineva

Exemple: Insulte, porecle, amenințări, comentarii jignitoare.

Bullying social (relațional): afectează relațiile sociale și statutul social al victimei

Exemple: Excluderea unei persoane dintr-un grup, răspândirea de zvonuri, sabotajul relațiilor sociale.

Bullying cibernetic/Cyberbullying: Hărțuire care are loc prin intermediul tehnologiei

Exemple: Trimiterea de mesaje jignitoare online, postarea de comentarii defăimătoare pe rețelele sociale, distribuirea de imagini compromițătoare.

Ce consecințe poate avea bullying-ul asupra copiilor și adolescenților?

Bullying-ul poate avea consecințe grave și de durată asupra copiilor și adolescenților, afectându-le sănătatea mintală, fizică și viața socială. Aceste efecte variază în funcție de durata, severitatea și tipul de bullying (fizic, verbal, social sau cibernetic)

Iată principalele consecințe:

Sănătatea mintală

• Anxietate și depresie: Victimele bullying-ului dezvoltă adesea tulburări de anxietate și depresie, care pot persista până la vârsta adultă.
• Stima de sine scăzută: Insultele și umilințele repetate pot afecta imaginea de sine a copilului, ceea ce duce la sentimente de inutilitate și inferioritate.
• Izolare socială: Frica de a interacționa cu agresorii poate duce la retragere socială și dificultăți în dezvoltarea relațiilor.
• Gânduri suicidare: În cazuri extreme, bullying-ul poate conduce la gânduri suicidare sau chiar tentative de suicid, mai ales dacă victima nu primește sprijin adecvat.

Scăderea performanței școlare

• Victimele bullying-ului pot avea dificultăți în concentrare, ceea ce le afectează învățarea și performanțele academice.
  • Ele pot manifesta absenteism cronic din cauza fricii de a merge la școală.
  • Lipsa încrederii în sine poate reduce dorința de a participa la activități școlare.

Sănătatea fizică

• Stres cronic: Experiențele traumatizante pot declanșa reacții fizice, cum ar fi dureri de cap, dureri abdominale sau tulburări de somn.
• Probleme psihosomatice: Victimele pot dezvolta simptome fizice legate de stres, cum ar fi oboseala sau slăbirea sistemului imunitar.

Relațiile sociale

• Victimele pot deveni neîncrezătoare față de alții, ceea ce le afectează relațiile cu familia, prietenii sau profesorii.
• Unele victime pot deveni mai agresive sau, în schimb, extrem de pasive în interacțiunile sociale.

Consecințe pe termen lung

• Tulburări de personalitate: În unele cazuri, bullying-ul poate contribui la dezvoltarea unor trăsături precum anxietatea socială sau dificultățile de atașament.
• Probleme de adaptare: Copiii care au fost victime ale bullying-ului pot întâmpina dificultăți în a se adapta în medii noi, cum ar fi universitatea sau locul de muncă.
• Traume persistente: Amintirile legate de bullying pot rămâne și influența negativ viața adultă.

Consecințe asupra agresorilor

• Deși mai puțin discutat, și agresorii pot fi afectați. Copiii care practică bullying-ul prezintă un risc mai mare de a dezvolta comportamente antisociale, de a comite infracțiuni sau de a avea dificultăți în menținerea relațiilor sănătoase în viața adultă.

Părinții pot ajuta copiii și adolescenții să gestioneze bullying-ul

Părinții au un rol important în a sprijini copiii să gestioneze bullying-ul și să își recâștige încrederea în sine

Iată câteva strategii practice:

Consolidarea legăturii dintre părinți și copii

• Petreceți timp de calitate împreună: Acest lucru oferă un sentiment de siguranță și sprijin.
• Comunicați permanent: Încurajați-i să discute cu voi despre orice problemă, indiferent de cât de mică pare.

Educația despre bullying

• Explicați natura bullying-ului: Ajutați copiii să înțeleagă că problema nu este a lor, ci reflectă nesiguranța sau problemele agresorului.
• Discutați despre limite: Îi puteți învăța pe copii și adolescenți cum să recunoască și să stabilească limite personale sănătoase.

Ascultare activă și sprijin emoțional

• Creați un mediu sigur pentru discuții: Încurajați copiii să vorbească despre experiențele lor fără teama de a fi judecați.
• Arătați empatie: Ascultați cu atenție și validați sentimentele copiilor, spunând lucruri precum: „Ne pare rău că treceți prin asta, dar suntem aici pentru a vă ajuta necondiționat!”
• Nu minimalizați problema: Nu spuneți lucruri precum „Ignorați-i și vor înceta!” – aceasta poate face copiii să se simtă neînțeleși.

Identificarea soluțiilor

• Analiza situației: Ajutați copiii să descrie situația în detaliu (cine, ce, unde și când) pentru a înțelege amploarea bullying-ului.
• Explorarea opțiunilor: Împreună, găsiți strategii pe care le poate aplica, cum ar fi:
  • Răspunsuri asertive, dar calme.
  • Evitarea situațiilor în care agresorii își exercită influența.
  • Abordarea unui adult de încredere în momente critice.

Creșterea stimei de sine

• Încurajați activitățile pozitive: Înscrierea copiilor la activități extracurriculare sau hobby-uri care le plac poate ajuta la creșterea încrederii de sine.
• Subliniați-le punctele forte: Reamintiți-le copiilor calitățile lor, astfel încât să nu se definească prin prisma bullying-ului.
• Cultivarea unor prietenii sănătoase: Încurajați-i să petreacă timp cu colegi sau prieteni care îi susțin și îi apreciază.

Colaborarea cu școala

• Contactați profesorii sau consilierul școlar: Informați școala despre situație, oferind detalii concrete. Mulți părinți evită acest pas, dar este foarte important.
• Cereți intervenție directă: Sugerați profesorilor să implementeze în școală programe sau discuții de grup care să abordeze bullying-ul.
• Monitorizați progresul: Rămâneți în legătură cu personalul școlii pentru a vă asigura că bullying-ul este gestionat eficient.

Dezvoltarea abilităților de gestionare a conflictelor

• Dezvoltarea asertivității: Învățați-i pe copii și adolescenți cum să răspundă calm, dar ferm: „Nu este OK să vorbești așa cu noi”.
• Gestionarea emoțiilor: Îi puteți ajuta pe copii și adolescenți să învețe tehnici de relaxare pentru a rămâne calmi sub presiune, cum ar fi respirația profundă.
• Evitarea escaladării: Învățați-i pe copii și adolescenți să nu reacționeze agresiv, deoarece acest lucru poate înrăutăți situația.

Monitorizarea sănătății mintale

• Fiți atenți la semnele de stres: Cum ar fi retragerea socială, modificări ale apetitului sau tulburări de somn.
• Căutați ajutor profesionist: În cazul în care copiii continuă să fie afectați emoțional, luați în considerare consilierea psihologică pentru a-i ajuta să gestioneze trauma.

Ce spun 13 elevi din Iași cu vârsta între 9 și 15 ani despre bullying

În edițiile trecute ale Cursuri.co, am analizat percepțiile și așteptările a treisprezece elevi cu vârsta cuprinsă între 9 și 15 ani cu privire la mediul educațional actual.

Una dintre temele de interes care apare des în răspunsurilor lor este bullying-ul

Mai mulți elevi menționează problema bullying-ului și necesitatea unui mediu mai sigur și prietenos.

A.(14 ani) subliniază că în școala ideală „elevii să fie mai buni între ei, fără bullying și shaming de niciun fel”.

A.(12 ani) susține că într-o școală perfectă „nu ar mai exista bullying și cu toții, indiferent că sunt elevi sau profesori, ar fi mai fericiți”.

Se observă o nevoie clară de politici și programe care să prevină agresiunile și să promoveze respectul și colaborarea între elevi.

„În școala mea perfectă, toți copiii ar fi prieteni între ei și nu ar mai exista bullying. Ar fi frumos să avem activități de grup unde să ne cunoaștem mai bine, să facem jocuri și să lucrăm împreună”, spune E.(14 ani).

„Într-o școală ideală, copiii vor fi bucuroși să se afle în clasă socializând între ei”, afirmă M.(12 ani).

„Într-o școală perfectă, elevii nu ar mai avea voie să pună lucruri haotice pe calculatorul clasei. Ar fi camere de supraveghere peste tot, iar la intrare, elevii să fie bine controlați de către gardieni ca să nu aducă în școală țigări sau alte lucruri periculoase”, transmite A.(12 ani).

AUTOR: Raluca Vasiliu Botez, trainer de PUBLIC SPEAKING

Completează acest FORMULAR dacă dorești să afli calendarul următoarelor activități pentru copiii și adolescenții din Iași