Raportul PISA 2025 scoate la iveală și problemele care depășesc rezultatele la matematică, citire și științe. În România, 21% dintre elevi spun că au fost victime ale cel puțin unei forme de bullying de câteva ori pe lună sau mai des. În același timp, o treime dintre elevi au declarat că au lipsit cel puțin o zi de la școală în cele două săptămâni dinaintea testării
21% dintre elevii români, victime ale bullyingului
Potrivit raportului PISA 2025, 21% dintre elevii din România au declarat că au fost victime ale cel puțin unei forme de bullying de câteva ori pe lună sau mai des.
Procentul este apropiat de media înregistrată la nivelul Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE), de 20%.
Datele arată că fenomenul bullyingului nu a înregistrat o modificare semnificativă în România între evaluările PISA 2022 și PISA 2025. Situația este diferită în multe dintre celelalte țări și economii participante, unde proporția elevilor care au raportat experiențe de bullying a crescut.
Cyberbullyingul afectează și rezultatele școlare
Raportul PISA analizează și formele de bullying care se produc în mediul online.
În România, 3% dintre elevi au declarat că, în cele 12 luni anterioare testării, informații supărătoare despre ei au fost publicate online fără acordul lor cel puțin de câteva ori pe lună. Procentul este identic cu media OCDE.
Raportul evidențiază însă o asociere importantă între experiențele de cyberbullying și rezultatele școlare.
Elevii români care au declarat că au fost expuși unei astfel de situații au obținut, în medie, cu 48 de puncte mai puțin la științe comparativ cu colegii lor care nu au raportat această experiență.
Datele nu înseamnă că bullyingul este singura cauză a rezultatelor mai slabe, însă indică o asociere între experiențele negative din mediul școlar și performanța elevilor.
Sprijinul familiei rămâne important
Raportul PISA 2025 analizează și relația dintre elevi și părinți sau tutori.
În timp ce sprijinul familial raportat de elevi a scăzut substanțial în aproape toate țările și economiile participante între 2022 și 2025, România nu a urmat aceeași tendință.
În 2025, 76% dintre elevii români au spus că părinții sau tutorii îi întrebau cel puțin o dată pe săptămână ce au făcut la școală.
De asemenea, 63% dintre elevi au declarat că discutau cu părinții sau tutorii cel puțin săptămânal despre problemele pe care le-ar putea avea la școală.
În 2022, procentele au fost de 75%, respectiv 65%.
Datele indică astfel un nivel relativ constant al implicării familiei în viața școlară a copiilor, chiar dacă formele de sprijin diferă de la o familie la alta.
O treime dintre elevi au lipsit cel puțin o zi de la școală
Un alt indicator urmărit de PISA 2025 este absenteismul școlar.
În România, 33% dintre elevi au declarat că au lipsit cel puțin o zi de la școală în cele două săptămâni care au precedat testarea.
Media OCDE a fost semnificativ mai redusă, de 22%.
Diferența este și mai vizibilă atunci când sunt analizate absențele de la ore și întârzierile la școală.
39% dintre elevi au lipsit de la cel puțin o oră
Potrivit datelor din raport, 39% dintre elevii români au declarat că au absentat de la cel puțin o oră de curs în cele două săptămâni anterioare testării.
La nivelul OCDE, media a fost de 24%.
În ceea ce privește întârzierile, situația este și mai accentuată: 65% dintre elevii români au spus că au ajuns cu întârziere la școală.
Media OCDE a fost de 50%.
Prin comparație, în PISA 2022, 46% dintre elevii români declaraseră că au lipsit cel puțin o zi, 60% că au absentat de la cel puțin o oră, iar 57% că au ajuns cu întârziere la școală.
În PISA 2018, valorile corespunzătoare au fost de 50%, 60% și 58%.
Problemele din școli nu se rezumă la rezultatele testelor
Rezultatele PISA 2025 oferă, astfel, o imagine mai largă asupra experienței elevilor români. Pe lângă nivelul competențelor la matematică, citire și științe, raportul urmărește și factori precum bullyingul, absenteismul, întârzierile și sprijinul oferit de familie.
Cele 21% dintre cazurile de bullying raportate și nivelul ridicat al absențelor arată că mediul în care elevii învață reprezintă un element important atunci când sunt analizate performanțele școlare.
Datele PISA nu stabilesc relații directe de cauzalitate între acești factori și rezultatele individuale ale elevilor, dar oferă indicatori relevanți despre provocările cu care se confruntă sistemul educațional din România.
