Cum ajutăm copiii și adolescenții să gestioneze stresul?

Pentru a ajuta copiii și adolescenții să gestioneze stresul, este important să le oferim un mediu sigur în care să își exprime emoțiile, să îi învățăm tehnici de relaxare și gestionare a timpului, și să îi sprijinim în dezvoltarea unor obiceiuri sănătoase, precum exercițiile fizice, somnul adecvat și menținerea unui echilibru între activitățile școlare și cele recreative

În acest articol, am scris despre ce înseamnă stresul la copii, care sunt simptomele, factorii declanșatori și modalitățile de a proteja micuții de stresul negativ.

Definirea stresului

Stresul se referă la un eveniment sau stimul care cauzează senzația de tensiune sau agitație. Aceasta este o problemă pentru orice vârstă, inclusiv pentru copii, și este adesea ignorată. Stresul poate afecta sănătatea copiilor și adolescenților în funcție de durată și intensitate.

Stresul poate fi de două tipuri: pozitiv, atunci când este de scurtă durată și persoana poate face față provocărilor, și negativ, atunci când persoana se simte amenințată de probleme pe care le consideră nerezolvabile

Simptomele stresului la copii și adolescenți

Copiii și adolescenții pot manifesta stresul într-un mod apăsător, iar unele dintre cele mai întâlnite simptome sunt:

• Iritabilitate, încăpățânare și plâns fără motiv.
• Performanță școlară scăzută și lipsa motivației.
• Oboseală și stare generală de nepăsare.
• Dureri de cap și disconfort fizic.
• Tulburări ale somnului și coșmaruri.
• Probleme alimentare.
• Stări frecvente de supărare și de negativism.
• Dificultate la concentrare.
• Izolarea și lipsa dorinței de socializare.

Factorii cauzatori de stres la copii și adolescenți

Mediul familial instabil

Un mediu familial tensionat, în care părinții se ceartă frecvent sau există incertitudini privind siguranța sau stabilitatea casei, poate provoca mult stres copiilor. Aceștia sunt foarte sensibili la conflicte și la schimbările din familie, dezvoltând frici, anxietăți și un sentiment de nesiguranță. Stresul poate duce la probleme de comportament sau la dificultăți în relaționarea cu ceilalți.

Așteptările nerealiste ale părinților sau cadrelor didactice

Presiunea asupra copiilor și adolescenții de a fi la un nivel ridicat în școală sau în alte activități poate cauza stres semnificativ. Când părinții sau profesorii au așteptări prea mari sau neclare, copiii și adolescenții pot simți că nu sunt suficient de buni sau că trebuie să atingă standarde imposibile, lucru care le poate afecta încrederea în sine și sănătatea emoțională.

Stilul de viață nesănătos

Un stil de viață nesănătos – inclusiv lipsa de somn, alimentația necorespunzătoare sau lipsa de activitate fizică – contribuie la stres. Programul încărcat, lipsa rutinei sau folosirea permanentă a dispozitivelor (televizor, tablete, smartphone-uri) pot duce la oboseală cronică și iritabilitate, amplificând senzația de tensiune.

Boli repetate sau pe termen lung

Copiii care suferă de afecțiuni medicale frecvente sau cronice experimentează stres atât din cauza disconfortului fizic, cât și a sentimentului de izolare față de colegii lor. Tratamentul pe termen lung și limitările impuse de boală pot cauza anxietate și frustrare, afectându-le încrederea în propria persoană și adaptarea socială.

Schimbările de colectiv școlar sau de prieteni

Schimbarea mediului social, fie că este vorba despre mutarea la o altă școală sau pierderea prietenilor, poate fi o sursă majoră de stres pentru copii. Nevoia de a se adapta la colegi și profesori noi, de a-și face din nou prieteni și de a se acomoda la un nou context social poate crea anxietate.

Schimbările bruște în familie (divorț, mutare)

Divorțul părinților sau mutarea într-un alt oraș/locuință sunt schimbări majore care perturbă stabilitatea emoțională a copiilor. Aceștia pot simți un sentiment de pierdere, teamă de necunoscut și incertitudine cu privire la viitor. Aceste schimbări bruște pot afecta profund starea emoțională și comportamentul copilului.

Știrile negative de la televizor

Copiii care sunt expuși frecvent la știri negative (despre violență, dezastre naturale, războaie etc.) pot dezvolta frici și anxietăți legate de siguranța lor și a celor dragi. Deși poate părea că nu înțeleg pe deplin aceste evenimente, ei pot prelua anxietatea și îngrijorările adulților din jurul lor.

Condițiile economice precare și absența părinților pe motiv de muncă

Copiii din familii sărace simt adesea tensiunea produsă de lipsa resurselor financiare. Ei pot fi marginalizați social, iar lipsa banilor pentru nevoile de bază sau pentru activități sociale (excursii, ieșiri, jucării) poate cauza un sentiment de inferioritate față de colegii lor. În plus, stresul părinților, care se străduiesc să asigure traiul zilnic, se poate transmite și copiilor, crescându-le starea de neliniște.

De asemenea, absența părinților, fie pentru că lucrează mult timp departe de casă (chiar în străinătate), fie din cauza multiplelor locuri de muncă necesare pentru a întreține familia, poate duce la sentimentul de neglijare și izolare.

10 moduri de a proteja copiii de stres

Fii un exemplu pentru ei

Adoptă o atitudine calmă, răbdătoare și evită deciziile pripite. Gestionarea propriului tău stres poate reduce nivelul de stres resimțit de copiii tăi, care vor învăța să îți urmeze exemplul.

Petrece timp de calitate cu copiii tăi

Implică-te în activități împreună cu ei și promovează un stil de viață sănătos, inclusiv prin sport, care contribuie la menținerea echilibrului emoțional și fizic.

Ascultă-i cu atenție

Dă importanță opiniilor copiilor tăi și fii deschis să-i asculți oricând doresc să îți împărtășească gândurile sau preocupările lor.

Evită comparațiile cu alți copii

Nu-i compara cu colegii sau prietenii lor. Încurajează-i să aibă încredere în propriile abilități și nu pune presiune cerându-le mai mult decât pot oferi, pentru a nu deveni o sursă de stres.

Oferă-le sprijin și încurajări constante

Încurajează-i să facă activități care le plac, pentru a-și elibera mintea și a reduce tensiunea. Oferă feedback pozitiv ori de câte ori este posibil pentru a le crește încrederea de sine.

Creează un mediu sigur și liniștit

Asigură-le un spațiu curat și liniștit pentru teme și joacă. Jocul contribuie la dezvoltarea psihică și emoțională, iar un mediu stabil îi va face să se simtă mai încrezători.

Discută deschis despre emoții

Ajută-i să își exprime liber emoțiile, fie că e vorba de tristețe, furie, bucurie sau nemulțumire. Acest tip de comunicare le va crește stima de sine.

Disciplinează cu blândețe

Explică-le cu răbdare de ce anumite lucruri nu sunt permise, în loc să îi spui direct „nu”. Astfel, copiii și adolescenții vor înțelege mai bine diferența dintre bine și rău.

Iubește-i necondiționat

Chiar și când ești ocupat, nu-i ignora dacă îți cer ajutorul. Oferă-le atenția necesară pentru a se simți iubiți și susținuți. Asigură-i mereu că simți dragoste necondiționată pentru ei.

Încurajează relațiile sociale

Prietenii și interacțiunile sociale sunt esențiale pentru sănătatea emoțională a copiilor și adolescenților. Încurajează-i să participe la activități sociale, excursii și tabere pentru a-și dezvolta abilitățile interpersonale.

Consultă un psiholog

Atunci când copiii și adolescenții prezintă simptome persistente de stres și încercările de ameliorare eșuează, este esențială consultarea unui psiholog.

Un specialist poate oferi sprijinul necesar pentru a gestiona situațiile dificile și a proteja sănătatea mintală a copiilor și adolescenților pe termen lung.

Copiii și adolescenții au nevoie de atenție și dragoste pentru a se dezvolta armonios.

AUTOR: Raluca Vasiliu Botez, trainer de PUBLIC SPEAKING

Completează acest FORMULAR dacă dorești să afli calendarul următoarelor activități pentru copiii și adolescenții din Iași.